Sursa foto: www.webmd.com
Cand vorbim despre implantologie, trebuie sa stim ca exista cateva contraindicatii absolute. Totodata avem parte si de unele consideratii sistemice, comportamentale si anatomice care ar trebui sa fie evaluate, in special cand este vorba despre un implant dentar in mandibula (maxilarul inferior), unde trebuie sa existe suficient os alveolar.
O contraindicatie relativ importanta este diabetul zaharat de tip II, care necontrolat, poate intarzia procesul de vindecare in cazul oricarui tip de proceduri chirurgicale, din cauza circulatiei periferice reduse.
Consideratia anatomica include volumul si inaltimea osului disponibil. De multe ori este nevoie de o procedura auxiliara cunoscuta ca si grefa de bloc sau augmentare sinusala pentru a oferi suficient os pentru implant si plasarea aceastuia cu succes.
Nu exista informatii noi despre bifosfonati administrati pe cale intravenoasa si orala, in cadrul anumitor forme de cancer de san si de osteoporoza, care ar putea pune pacientii la un risc mai mare de a dezvolta osteonecroza, un sindrom de vindecare. Implanturile dentare sunt contraindicate pentru unii pacienti care iau bifosfonati pe cale intravenoasa. Multe milioane de pacienti care iau un bifosfonat oral (cum ar fi Actonel, Fosamax si Boniva) sunt sfatuiti uneori sa opreasca administrarea inainte de interventia chirurgicala de implant dentar, pentru ca apoi sa reia tratamentul. Cu toate acestea, dovezile actuale sugereaza ca acest protocol ar putea sa nu fie necesar. Un studiu cu bifosfonati pe cale orala a raportat in Jurnalul de Chirurgie Orala si Maxilo emis in februarie 2008 – analiza a 115 de cazuri, care au inclus 468 de implanturi – si a concluzionat: “Nu exista nici o dovada pentru a asocia bifosfonatii cu osteonecroza maxilarului, la oricare dintre pacientii evaluati in clinica si cei contactati prin telefon sau e-mail. Nici unul dintre ei nu a raportat vreun simptom “.
Bruxismul, inclestarea, scrasnirea, macinarea dintilor, este un alt aspect care ar putea reduce succesul tratamentului. Fortele generate in timpul bruxismului sunt deosebit de daunatoare pentru implanturile dentare, atat timp cat osul se vindeca. Miscarile micro in pozitionarea implantului sunt asociate cu rate crescute de esec al implantului. Bruxismul continua sa reprezinte o amenintare pentru implanturile dentare pe toata durata de viata a pacientului.
Desi aducem la cunostinta pacientilor toate aceste contraindicatii, trebuie mentionat faptul ca nimic nu este sigur pana cand acestia nu merg la un control si analizeaza situatia impreuna cu medicul stomatolog.